Activități
Castelul Corvinilor
(1.5 km)
Castelul Corvinilor, numit și Castelul Huniazilor sau al Hunedoarei, este cetatea medievală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România.
Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat în „top 10 destinații de basm din Europa”.
Castelul Hunedoarei este cea mai mare construcție medievală cu dublă funcționalitate (civilă și militară) din România aflată încă „în picioare”
Manastirea Prislop
(20 km)
Mănăstirea Prislop este o mănăstire din România situată în apropierea satului Silvașu de Sus din județul Hunedoara. Biserica mănăstirii, edificiu din secolul al XVI-lea, a fost declarată monument istoric.
Vedere actuală a bisericii Mănăstirii Prislop
În anul 1564 a fost zidită din temelie de Zamfira, fiica lui Moise Vodă din Țara Românească. Este posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale.
În secolul al XVII-lea a viețuit aici sfântul Ioan de la Prislop. Din secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. În secolul al XIX-lea, pentru o anumită perioadă, a fost administrată de preoții de mir greco-catolici. Episcopul de Lugoj, Demetriu Radu, s-a ocupat de refacerea mănăstirii în anul 1901. În 29 octombrie 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite, preoții greco-catolici au fost arestați, iar lăcașul ocupat de Biserica Ortodoxă. Pe 25 noiembrie 1948 mitropolitul Nicolae Bălan l-a transferat pe călugărul Arsenie Boca de la Mănăstirea Sâmbăta la Prislop, de unde a fost la rândul său arestat doi ani mai târziu. Abia după anul 1975 mănăstirea s-a refăcut ca lăcaș monahal, ortodox, cu o comunitate de călugărițe.
Cetatea Devei
(18 km)
Monument istoric și de arhitectură laică, Cetatea medievală a Devei (maghiară: Déva vára, germană: Diemricher Burg) a fost construită la mijlocul secolului al XIII-lea pe Dealul Cetății, un con vulcanic cu altitudinea de 378 m.
Prin poziția sa strategică deosebită, cetatea a păzit din înălțimea ce domina orașul Deva, secole de-a rândul, ieșirea și intrarea în Transilvania pe valea Mureșului. S-au descoperit aici urme de locuire din neolitic și din epoca bronzului iar prezența unor blocuri de piatră cioplită, cu caracteristicile tăieturi în formă de coadă de rândunică, îi face pe arheologi să intuiască rămășițele unei fortificații dacice.
Parcul dendrologic Simeria
(20km)
Parcul Dendrologic Simeria sau Arboretum Simeria a început să prindă contur pe malul Mureșului în urmă cu aproximativ 300 de ani. Astăzi acesta este un monument național în arta parcurilor. Parcul este recunoscut drept cea mai veche și mai valoroasă colecție de arbori și plante lemnoase autohtone și exotice.
Prima amenajare făcută aici a fost în stil englezesc, romantic. Cel mai vechi document care atestă existența Parcului Dendrologic Simeria este din 1763. Documentul amintește de o alee cu castani, următorul arbore introdus aici fiind salcâmul.
Patru familii nobiliare maghiare vor deține, pe rând, Parcul Dendrologic Simeria: Gyulay, Kun, Fay și Ocskay, moștenirea fiind transmisă pe linie feminină. În perioada Revoluției de la 1848, când parcul a fost parțial distrus, proprietar al parcului este contele Kun.
